Scrisul

Scrisul

Scrierea hieratica

Piatra de la Rosetta

Scrierea hieroglificǎ dateazǎ din 3000 î.en., și este compusǎ din sute de simboluri. O hieroglifă poate reprezenta un cuvânt, un sunet, sau un determinant tăcut, și același simbol poate servi unor scopuri diferite, în contexte diferite. Hieroglife au fost scrise pe monumente de piatră și în morminte, care pot reprezenta lucrări individuale de artă. În scrierea de zi cu zi, scribii au folosit o formă cursivă de scriere, numitǎ hieraticǎ , care a fost mai rapidǎ și mai ușoară. În timp ce hieroglifele oficiale pot fi citite în rânduri sau coloane, în orice direcție (deși de obicei scrise de la dreapta la stânga), hieratica a fost întotdeauna scrisǎ de la dreapta la stânga, de obicei, în rânduri orizontale. O nouă formă de scriere, demotica , a devenit stilul de scris predominant.
În jurul primului secol e.n., alfabetul copt a început să fie utilizat în paralel cu scrierea demoticǎ. Copta este un alfabet grecesc modificat cu adaos de unele semne demotice. Deși hieroglifele oficiale au fost utilizate într-un rol ceremonial până în secolul al IV-lea, spre finalul antichitǎții, doar un mic grup de preoți puteau sǎ le citeascǎ și sǎ le interpreteze. Când unitățile religioase tradiționale au fost desființate, cunoștințele de scrierea hieroglifică au fost în mare parte pierdute. Încercările de a le descifra s-au întâlnit în timpul perioadei bizantine și islamice în Egipt, dar numai în 1822, după descoperirea Pietrei de la Rosetta  și ani de cercetare fǎcute de Thomas Young și Jean-François Champollion , hieroglifele au fost aproape complet descifrate.